1.0PitziCulturalhttps://pitzicultural.rorich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="pUAdjV7okb"><a href="https://pitzicultural.ro/index.php/2024/11/19/pippilotta/">Pippilotta</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://pitzicultural.ro/index.php/2024/11/19/pippilotta/embed/#?secret=pUAdjV7okb" width="600" height="338" title="„Pippilotta” – PitziCultural" data-secret="pUAdjV7okb" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script> /*! This file is auto-generated */ !function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document); //# sourceURL=https://pitzicultural.ro/wp-includes/js/wp-embed.min.js </script> https://pitzicultural.ro/wp-content/uploads/2024/11/mohammadreza-kr-vQosQGIYQGY-unsplash-3.jpg1024682Aveam prin casă, de foarte multă vreme, o mostră de Pippilotta de la Le Frag pe care prietena mea mă tot ruga să o încerc. Cum, acum câteva zile, m-am simțit brusc foarte curajoasă, am și făcut-o. Și mi-a părut cam rău. Destul de rău. Foarte rău. Parfumul Prezentat ca o amintire a copilăriei cu miros de grădină și de asfalt încins, parfumul creat de Miguel Matos în 2021 are note de flori albe (doh, un fel de semnătură), piele, vanilie, mosc și ambră. Le-am simțit pe toate când mi-am lipit nasul de mână. Dar, parfumul nu e făcut să-l miroși cu nasul lipit de locul unde l-ai pulverizat. Și aici apare problema. Ceea ce era un floral animalic-ambrat mirosit de aproape, s-a transformat într-un nor de pipi care m-a însoțit pe tot parcursul serii, traumatizându-mă profund. Și nu doar pe mine. Povestea Ca și alte parfumuri Le Frag a dus la un episod spontan de curățenie. Spre deosebire de prietena ei Meluzyna, Pippilotta s-a ocupat de baie. Dar să o luăm cu începutul… Pățită cu parfumurile casei create de Agnieszka Lewandowska, m-am parfumat în baie, după care m-am apucat să împart rufele pentru spălat. Ironman a intrat peste mine, că, de, cică era urgent. Am ieșit și l-am lăsat să-și vadă de treabă. Până aici, nimic anormal. Griji am început să-mi fac când l-am auzit chemându-l pe Cel Mare și, mai apoi, când au început să zboare pe ușa băii coșul de rufe și coșul de gunoi, suportul pentru hârtia igienică și cam tot ce nu era prins în podea. – Mă, ce faceți aici?! – Eliberăm baia, că miroase rău. – A ce? – …. – A refulat toaleta vecinului? Am întrebat senină, căci începusem să simt și eu mirosul. Plus că vecinul ne inundase grav acum două săptămâni, așa că orice era posibil. – Nu știu, dar miroase a pipi stătut de nu se poate, mi-a răspuns Cel Mare. Ironman nu putea răspunde că era ocupat să miroasă niște papuci pe care trebuia să-i bage la spălat cu ceva vreme în urmă. – Stai liniștită, facem noi curat! Ceea ce am și făcut. Adică eu am stat și ei au făcut. Doar că (oarecum) degeaba. Că au terminat și s-au mutat în sufragerie și problema (adică eu) era și acolo. – Cu ce parfum te-ai dat? – Cu ăsta! Și le-am băgat mâna sub nas. – Mda, nu miroase rău! – Dar în casă miroase a pi**t! a emis și Ironman o opinie total necaracteristică prin complexitate și prin brutalitate. Cred că din cauza ta! Floricele pe câmpii, v-ați p***t pe voi, copii! La spălat, că puți! Și n-am avut curaj să-l contrazic. CĂ CAm avea dreptate. Ce să vă mai spun?! Am făcut o baie cu săruri și geluri de duș aromate și tot am avut coșmaruri din alea în care ești în gară și trebuie să găsești rapid toaleta care nu există. Concluzia O să trag una filosofică, ca să nu trag o… nu zic ce. Degeaba îți miroase ție a flori dacă pentru ăilalți miroase a scutece ude. Și una mai realistă: nu contează câte scutece i-ai schimbat când era mic, tot o să-ți reproșeze dacă vei mirosi vreodată ca el atunci. Concluziile astea sunt un fel de pamflet ramolit, așa că nu le băgați în seamă. Și, dacă nu aveți anosmie, nu băgați în seamă nici Pippilotta, că numai a asfalt încins și șotron nu miroase!