Vrăjeală. Și nu ieftină
Cu gândul că azi e ultima zi de muncă înainte de vacanță, am sărit din pat înainte chiar să pornească cea mai mare invenție a secolului aka filtrul de cafea programabil. Până să fie miraculoasa licoare gata, am studiat ce mai aveam prin cutia cu minuni și am luat Smoke and Mirrors de la Roos and Roos.
Așadar mi-am început ziua cu cafea și fum de țigară. Oare asta se consideră fumat pasiv? Nu știu, că din fericire n-a durat mult. Pe la a doua gură de cafea, când parfumul trecuse deja de notele de vârf, miroseam ca o tutungerie de dinainte de 1989 – celebrele ABC. Puțin tutun, puțin iz de produse cosmetice și de tipărituri proaspete. Apropo, am văzut ieri într-un magazin celebrul Tarr din acele vremuri. Dar era seară și nu mai eram deloc curajoasă.
Undeva, în fundal, cineva turnase niște miere peste tutun și nu făcuse o alegere bună. Din fericire, parfumul nu e vreo bestie nucleară. Dimpotrivă, e un skin scent cu o rezistență sub 4 ore. A trebuit să-i bag mâna sub nas celuilalt adult, ca să-l simtă.
– În sfârșit, te-ai mai dat și cu parfumul de la mine.
Aș fi putut să-i spun că da, dar cum citește și el ce scriu, nu era prea înțelept.
M-am mirosit și, da, aducea cu By The Fireplace, dar fără nota de vanilie dulce. Doar că nu era. Deci un fel de vrăjeală. Una destul de scumpă, ținând cont că are un preț aproape dublu la performanțe similare.
Descrierea de pe site ne spune că nu uiți niciodată mirosul primului bărbat din viața ta. Mirosul pipei pe care tatăl uneia dintre cele două Roos o fuma. Dacă asta e tot ce-ți amintești despre un bărbat, e cam puțin, căci sunt atâtea lucruri care pot fi traduse în mirosuri. Aș spune că e chiar banal și tragic. Cam cum e și povestea asta.
Ca să o salvăm, lăsați-mi un comentariu în care să-mi povestiți cum miroase partenerul vostru (indiferent de sex). Nu-mi spuneți cu ce parfum se dă, folosiți-vă imaginația ca să descrieți măcar trei note care credeți că i s-ar potrivi. Și spuneți-mi și de ce. O să aleg povestea care-mi place cel mai mult, apoi o să trag la sorți o alta și o să trimit celor doi câștigători, pe cheltuiala mea (pe teritoriul României), ceva decanturi dintre cele pe care le-am testat. Nu vor fi pline, dar măcar vă veți face o idee ce și cum. Și, cine știe, poate mai adaug vreo surpriză. Nu iau în considerare decât comentariile de pe blog. Termen limită: 22 martie. Câștigătorii vor fi anunțați în maxim 48 de ore, în funcție de cum voi găsi conexiune la internet. Iar pachetele vor fi expediate în jur de 4 aprilie. Asta nu e vrăjeală.
6 comentarii
Cristina
Trei note care cred ca eu ca i s-ar potrivi iubitului sot din dotare… Hmmm, hai sa vedem.
First: fara doar si poate, ciocolata. Omu’ meu e dependent de asa ceva, cred- ori de cate ori scapa in supermarket fara mine isi ia provizii cat pentru o noapte polara. Daca il insoteste si fiica-sa (in cazurile in speta nu mai este „a noastra”, ca eu nu mananc ciocolata decat de vreo 3 ori pe an si atunci fiindca ma pocneste depresia brusc), au garantat doua sacose cu toate felurile de ciocolata ascunse „strategic”in portbagajul masinii lui – iarna, ca vara le descopar prin dulapurile din baie, in sifonier, in dulapul cu condimente, sunt foarte inventivi… Bineinteles, eu sunt lupul cel rau care nu intelege de ce 5 tablete de Milka de-alea lungi cat laptopul meu nu sunt suficiente pentru 6 luni.
Second: tutunul. Nu de-ala de pipa, ci de-ala de Marasesti, varianta vintage, statut, imbacsit, de-ti dau lacrimile, desi aici o las mai moale, ca si eu fumez, da’ totusi… Are omul meu barlogul lui (ii zice pompos „birou” , in care n-am voie sa intru oficial decat la curatenia de Pasti si la cea de Craciun), unde trazneste a scrumiera nespalata si aerisirea dureaza cam 6 ore, iar vopseaua de pe pereti vireaza vertiginos in doi ani din alba spre gri petrol. Uneori, cand prind ocazia ca lipseste sotu’ de acasa, dau spargere in barlog si arunc scrumierele, chiar daca sunt in afara perioadei permise pentru curatenie. Exceptand faptul ca umplu tomberonul, nu fac nimic rau, dar nici notabil, dupa o saptamana e fix la fel.
Third: cafeaua. Aici sunt foarte jigodie si recunosc, fiindca eu nu mai beau cafea de vreo 10 ani, ma enerveaza mirosul. Nu trebuie sa-mi confirmati ca sunt razna, ca stiu foarte bine. Urasc mirosul de cafea proaspat rasnita, urasc mirosul din filtrul ala care pufaie si bolboroseste, urasc pana si sunetul… Bietului sot ii place. Totul. Asa se face ca el isi bea cafeaua de dimineata in barlog si eu energizantul care tine loc de cafea in cada. Nu ne intersectam pana nu ne facem fiecare damblaua, ca dupa aproape 20 de ani de casnicie nu ne mai certam din nimicuri. Apoi el isi lasa barlogul inchis, sa se adauge si mirosul de cafea la ala de Marasesti de la punctul 2, dar macar isi duce cana in chiuveta si, uneori, cand e bine dispus, o si spala. Daca nu, asta e, punem peste niste detergent de vase si viata redevine frumoasa.
In ceea ce priveste parfumul preferat, sotu’ nu bifeaza nimic, ce-i iau eu e bun luat, daca nu- e perfect si spray Axe. Macar aici am scapat, ca de-i placea vreun Roos din asta sau vreun Killian (si acum ma infior cand imi amintesc cum am perceput eu Back to Black, drept scrumiera lu’ sotu’ in care a mai topit si niste ciocolata si a lasat-o la macerat o saptamana), probabil acum n-as mai fi avut partener despre care sa scriu.
Dar, una peste alta, e al meu, nu schimb si nu vand, doar ma laud 😀
Andreea
Fostul partener avea în orice moment al zilei un miros de pielărie îmbibată cu ceva dulce, un dulce piperat, amestecat cu mirosul de tabac neprelucrat încă în țigări ( un miros pe care l-am simțit într-o fabrică de țigări din România și pe care nu îl voi uita vreodată, comparativ cu fumul unei țigarete, acel miros era cald…divin). Cred că erau și câteva flori, poate de „nu mă uita”, având în vedere că mirosul este forma cea mai puternică a memoriei.
Andreea GH
Fiind mare iubitoare de parfumuri si arome, am aperat viata sa imi aduca in cale pe cineva ca mine insa nu am avut noroc. Nici de partener, nici legat de pasiunea pentru parfumerie. Incep povestea cu primul prieten care mi-a ramas in minte cand a testat un parfum de la Oriflame, atunci fiind principalul loc de cautari si achizitii pentru bugetul avut, si care a conchis ca minunatul cadou ales de mine pentru el miroase a muraturi. As fi plans daca n-as fi ras, tocmai pentru ca avea dreptate, era asemenea camarei gospodinelor toamna.
Ultimul partener m-a ametit la prima intalnire cu Sauvage care imi face rau fizic, ca mai apoi sa renunte la parfumuri. A ramas la mirosul de proaspat, de sapun si inca o nota dureroasa..cea de strain. O amintire olfactiva cu strangere de inima
Pingback:
Aurelian
Ei i se potrivesc parfumurile dulci, cu buchete de flori multicolore sau pline de trandafiri de culoare uni. Miroase deseori a dimineți calde, târzii, mai ales după ce ne prind discuțiile sau porțiile de râs până noaptea târziu. Are un miros cald și curat care mă poartă cu gândul la „acasă”. I-am dedicat de curând un floral cuminte, cu trandafir, cu câteva note spicy, având în vedere că are momente când este „acidă”, posibil de la cuișoare. Dispar imediat „cuișoarele” și rămân pe ea doar notele dulci, de vanilie, chihlimbar și lemn de santal. Aceste note și cuvintele următoare pentru femeia pe care a iubit-o cel mai mult :
” Je n’ai pas passé un jour sans t’aimer
Je n’ai pas passé une nuit sans te serrer dans mes bras”- Napoleon à Joséphine
pitzicultural
Pentru că au fost puține comentarii, toată lumea va primi câte ceva. Mi-a placut felul în care Cristina a spus povestea, dar toate au fost reușite în felul lor. Vă rog pe toți să-mi lăsați adresa și datele de contact pe pitzicultural@protonmail.com și mă ocup, așa cum am promis, pe 4 aprilie.