După niște zile superbe, ploaia m-a făcut să mă trezesc cu fața la cearșaf și să mă întreb de ce naiba nu mi-am dat demisia ca să pot dormi pe săturate. Întrebarea era doar așa ca să mă aflu în treabă, pentru că și fără muncă tot la ora aia m-aș fi trezit și fix cu aceeași dispoziție. M-am așezat la birou și am întins mâna spre cutia cu minuni ca să iau Nebbia Densa al lui Filippo Sorcinelli. Știam că are o notă acvatică și m-am gândit că am să vă povestesc despre mare, corăbii din lemn și personajul meu favorit Corto Maltese. Karma însă mi-a arătat degetul mijlociu…