Teste, texte și molecule
În ultimele săptămâni am făcut niște teste, cu diverse texte, dar și cu niște molecule. Adică, niște parfumuri puțin mai altfel. Molecule 01 și Molecule 04 de la Escentric Molecules.
Teste în texte
Ca orice om care publică pe net urmăresc cu mare atenție ce se întâmplă cu textele mele. Uneori, chiar în timp real. Trăiască Google Analytics! Și așa mi-a venit ideea să verific ce se întâmplă dacă fac „prostii”. E un experiment pe care mi-l doream încă de pe vremea în care lucram în defuncta presă „pe hârtie”. Doar că, atunci, nu-mi permiteam să-l fac. Și nici nu aveam instrumentele pe care le am acum.
Să revenim. Știu cine citește și nu dă like, știu cine dă like fără să citească și știu și cine le face pe amândouă sau niciuna dintre ele. Oricare variantă e ok. Sunt oameni cărora nu le place ce scriu, sunt alții care mă susțin din principiu, deși nu sunt interesați de ce am de zis sau nu au timp. Sunt alții care sunt pasionați de subiectele mele și mă citesc și alții la care textele nu ajung sau care chiar nu rezonează cu zona pe care o abordez. Cum ziceam, orice variantă e justificată și la fel de bună.
Ce n-am să înțeleg niciodată este însă de ce nimeni nu mă trage de mânecă, măcar printr-un mesaj personal, atunci când fac o greșeală flagrantă. Că e un nume ortografiat aiurea, că e un titlu al unei opere de artă în care am strecurat o prostie cât casa sau chiar o încălcare a eticii, nimeni nu mi-a spus niciodată nimic. Și știu sigur că toate cele de mai sus n-au trecut neobservate.
Așa am ajuns să mă gândesc la efectul Genovese. Numit și efectul trecătorului este, probabil, cea mai plauzibilă explicație. Dar doar parțial. Să le luăm pe rând.
În 1964, Catherine „Kitty” Genovese a fost atacată și înjunghiată în mod repetat de către un criminal în serie, Winston Moseley. Deși a cerut ajutor în mod repetat, iar la crimă au asistat nu mai puțin de 38 de oameni, nimeni nu a intervenit.
John Darley și Bibb Latané au făcut studii ca să afle de ce. Și au constatat că atunci când o persoană crede că este singurul martor al unui act care face rău altcuiva, ea va simți nevoia morală să intervină. 70% dintre oameni ar face asta. Însă, dacă aceiași oameni ar fi într-un grup, doar 40% dintre ei ar interveni. Restul vor crede/spera că o vor face ceilalți.
Am zis parțial, pentru că, să fim serioși, greșelile mele nu puneau în pericol pe nimeni. Cel mult îmi stricau reputația și asta nu e chiar o dramă. Restul vine din marja de atenție pe care o acordăm unui lucru întâlnit pe net. Și ea a scăzut în momentul de față la o medie de 2 secunde pentru conținut video, de exemplu. Pentru texte e puțin mai mare: vreo 8 secunde.
Pentru parfumuri, nu cred că s-au făcut studii. Eu le acord atenție maxim câteva ore. Și asta pentru că scriu despre ele. Altfel, trebuie să mă gândesc bine cu ce m-am dat, deși am doar vreo câteva pe care le folosesc în mod constant.
Molecule
Escentric Molecules este tot un fel de experiment. A pornit în momentul în care Geza Schoen a mirosit pentru prima dată, în stare „pură”, o moleculă care nu există în natură, dar care se folosește încă din 1973 în parfumerie: Iso E Super.
Ea este prezentă în multe parfumuri, dar în concentrații destul de mici. Schoen i-a propus într-o seară unui prieten să iasă în oraș după ce se parfumează doar cu Iso E Super. Nici nu au ajuns bine la bar, că o femeie a venit să-i întrebe a ce miros. Și astfel a luat naștere Molecule 01.
Recunosc, eu nu simt parfumul lui Schoen atunci când mă dau cu el. Sunt anosmică. Ceilalți însă par să-l aprecieze, deși nu pot descrie mirosul.
De la 01 a pornit o întreagă linie, iar acum există și 02, 03, 04, 05. Plus linia M+ în care molecula este amestecată cu un alt ingredient. N-am testat, dar cel puțin 02 e pe listă, căci are ambroxan, care-mi place și la care nu sunt anosmică.
Am încercat însă Molecule 04, care conține Javanol. Acesta este o variantă sintetică de santal. Mie îmi miroase a cremă. Îl asociez cu celebra cremă Nivea în cutia albastră, metalică, de pe vremea copilăriei mele. Dar asta nu înseamnă că-mi și place. Mirosul mi se pare înțepător, mi se lipește undeva în fundul gâtului și mă enervează.
Marea majoritate a persoanelor care folosesc aceste molecule le utilizează ca „strat” de bază pentru parfumul preferat, ale cărui calități vor fi puse în valoare prin „layering”.
Concluzia
Dacă folosiți astfel de parfumuri, dar voi nu le simțiți, le vor simți ceilalți. Unii le vor aprecia, alții nu. Și, poate nimeni n-o să vă spună nimic. Nu e nicio dramă.
Dacă însă asistați la ceva grav sau remarcați greșeala cuiva, luați atitudine. E foarte posibil să n-o facă nimeni altcineva. Și atunci ar fi grav.


