De citit
-
Okavango și Yalom
Okavango e un fluviu în Botswana, numit și „râul care nu ajunge niciodată la mare”. Irvin D Yalom este un reputat psihiatru și scriitor, nu că n-ar fi auzit mai toată lumea de el. Evident, povestea e tot despre parfum. Okavango Reflet Sur L’Okavango este o creație a Soniei Constant pentru casa Ella K Parfums. Lansat în 2019, are ca note oficiale papirus, salcâm și mosc. Creatoarea se laudă ca a scos în evidență notele de miere din salcâm și că întreaga compoziție ar trebui să ne ducă cu gândul la vegetația luxuriantă de pe malurile fluviului al cărui nume îl poartă. L-am testat acum două zile când afară erau…
-
Parfumul și biblioteca poveștilor nespuse (încă)
Asta nu este obișnuita poveste despre un parfum anume. La nord de Oslo există o bucată de pădure în care copacii abia dacă au un metru. Ei au fost plantați anul acesta și sunt doar niște puieți, care, prin 2114, vor deveni hârtie pentru cărțile din Biblioteca Viitorului. Proiectul a fost demarat in 2014 de către Katie Paterson și Anne Beate Hovind. În fiecare an, unul sau mai mulți autori celebri donează un manuscris pentru această bibliotecă, apoi se plantează copacii din care se va face hârtia pe care vor fi tipărite poveștile. Toate manuscrisele vor fi publicate la 100 de ani de la demararea proiectului. Primul autor a fost…
-
Poezia artei sau arta poeziei
Cel mare, sătul de (par)fumurile pe care le are pitzi în ultima vreme în cap, a decis că trebuie să ne ocupăm și de cea de-a doua parte a numelui de scenă. Aia care face referire la cultură. Și cum auzise că la întâlnirea parfumistică de dimineață am vorbit (și) despre înghețată, m-a momit cu una și m-a dus la o expoziție. La Diptych Art Space, pe strada Plantelor 58, este deschisă până pe 15 aprilie expoziția Chit sau dublu, Ioana Crăciunescu, Dumitrița Răzlog, un proiect Infinitezimal. În expoziție veți găsi numere ale publicației Infinitezimal, volume de poezie și proză românească contemporană publicate la editura Charmides, dar și lucrările Dumitriței…
-
Brici
Despre Gonul Kivilcim Wikipedia ne povestește că a studiat economia la Universitatea Boğaziçi, apoi și-a absolvit masterul în comunicare de masă la Universitatea din Bergen. A lucrat la Voice of Germany Radio, Cologne Radio și WDR în 1992-96, iar după ce s-a întors în Turcia, a lucrat la Kanal 6, Radikal și NTV Radio. Asta e important și o să vedeți în continuare de ce. Ce mi-a plăcut, că așa e frumos să încep. E un Istanbul colorat. Bizar. Văzut prin aburii solventului. Real și în același timp ireal. Se mișcă, se așază, se reașază, mereu cu piese lipsă. Autoarea nu ne descrie, ci ne construiește prin vorbele și acțiunile…
-
Află cum să faci un stat
La noi în casă e un fel de război. Emitem pe rând timbre si declarăm teritorii. Dacă vă întrebați de ce, citiți în continuare. Bine, citiți și dacă nu vă interesează ce facem noi, dar vreți să aflați despre o carte foarte mișto. Să punem mai întâi lucrurile în context, așa cum ar face orice cronicar responsabil. În familia lui pitzi obsesiile nu numai că nu sunt descurajate, ci sunt susținute cu încântare de către toată lumea. Ca să fim cinstiți, probabil altfel ar fi stat lucrurile, dacă măcar unul dintre noi ar fi fost zdravăn. Dar, cum nu suntem, nu ne rămâne decât să ne facem galerie reciproc. Celălalt…
-
Ce? Cum? Și de ce?
Traditii si obiceiuri evreiesti. Ce, cum si de ce? – Alfred J. Kolatch Așa cum apropiații știu deja, pitzi este filosemită și-și asumă asta. Fascinația ei a început cu cărțile scrise de conducătorul ei de doctorat, Marius Sala, specialist în Ladino, dialectul vorbit de evreii sefarzi (de origine spaniolă). Puțini erau aflaseră pe atunci și și mai puțin știu acum, că Bucureștiul a avut o astfel de comunitate. Cum a continuat pasiunea e prea puțin relevant pentru ce vrea să vă spună. Cert e, că a continuat, și că, chiar și în ziua de azi, o veți găsi pe pitzi înscrisă la orice curs legat de acest subiect. Vezi articolul…
-
Când trecutul ne definește
Istoria ca moștenire: Roman familial și traiectorie socială – Vincent de Gaulejac Dacă sunteți de-un leat cu pitzi nu aveți cum să nu vă amintiți celebrul serial Moștenirea Familiei Guldemburg, în care moartea contelui scoate la iveală un secret care stă la baza întregii intrigi. Dacă nu știți despre ce vorbesc, întrebați-vă părinții! Dar, nu-mi spuneți sub nicio formă, că voi, pe atunci, nu vă uitați la așa ceva, că nu vă cred. Nu era țipenie de om pe stradă când începea filmul! Ce voiam, de fapt, să zic… Orice familie are secrete iar ura de clasă se vede cu ochiul liber, zilnic, pe stradă. Ca șofer de mașină cu…
-
Ce se ascunde în spatele lui Eu
Descopera-ti amintirile ascunse si adevaratul Eu – Dr. Menis Yousry Dacă ar fi să vă descrieți, ce ați spune? Cine sunteți? Fără să vă raportați la ceilalți sau la reușitele și eșecurile voastre? Grele întrebări, nu-i așa? Nici pitzi nu știe să răspundă întotdeauna la ele. Probabil și din cauza asta și-a construit acest alterego care poate fi oricând, orice. Dar gata cu momentul de sinceritate! Orice acțiune a noastră are rădăcini mult mai adânci decât momentul prezent și factorii care aparent au declanșat-o. De asta, în fața aceluiași pericol unii fug, unii intră în modul de luptă, iar alții, pur și simplu, îngheață. Experiențele pe care le avem încă…
-
Îi putem proteja pe copii de părinții lor?
Copiii manipulatorilor. Cum îi protejăm? Christel Petitcollin, philobia Cândva, era un banc în care trei mame se lăudau cu lucrurile pe care copiii lor le fac din dragoste pentru ele. Una dintre ele ajunge la concluzia că fiul ei o iubește cel mai mult pentru că în fiecare săptămână plătește un psihoterapeut doar ca să vorbească despre ea. Concluzia o trageți voi! Niciun părinte nu e perfect, nici măcar pitzi. Cine susține contrariul are probabil imagine idealizată despre unul sau despre ambii săi părinți. Imagine pe care și-a construit-o tocmai pentru a se proteja. Fiecare dintre noi, atunci când ajunge în rolul de părinte lucrează cu ce are: traume, educație,…
-
Pledoarie pentru carte ca împărtășanie
Înainte să săriți la gâtul lui pitzi, citiți până la final. E scurt și concis, că pitzi are o mulțime de lucruri de făcut și mai e și superficială pe deasupra. Dar, să trecem la subiect. Am urmărit de curând o prelegere despre intimitatea textuală în textele iudaice vechi. M-a făcut să mă gândesc mult la relația noastră cu cartea, de la obiect la subiect, sau invers. Și, ca orice alt lucru pe lumea asta, am încercat să o privesc prin mai multe perechi de ochelari: ai cititorului, ai traducătorului și ai profesorului. Când a pornit această intimitate, era privită strict din perspectiva celui ce trebuia să-i învețe pe ignoramus…








