Delizia Oscura și niște rugby

Delizia Oscura n-a beneficiat ca majoritatea parfumurilor de una sau două încercări. L-am testat intens, pe toți cei care mi-au picat în cale. Și m-a dărâmat. Mai ceva ca Africa de Sud naționala României la Campionatul Mondial de Rugby.

Parfumul

Proaspăt lansat, parfumul casei Calaj intră la categoria gurmande. Cu note de cafea, bergamotă, ylang-ylang, zmeură, violetă, alune de pădure, lăcrămioare, note lactonice, de alune de pădure, ciocolată neagră, vanilie, mosc și caramel e o adevărată „bombă” menită să-ți lase apă în gură.

Prima dată l-am mirosit pe Sorana (v-am mai zis eu de ea). Și am vrut să o întreb dacă e bolnavă de miroase a ceva atât de mișto pentru mine. Nu tu fum, nu tu mort, nu tu pipi sau alte fluide corporale… Pur și simplu inadmisibil. Ba chiar aș fi jurat că simțeam ceva santal pe acolo. Nu era. Erau alunele amestecate cu ciocolata neagră.

Și povestea

L-am dat pe Cel Mare, că eu testasem altele și nu mai aveam loc. Plus că aveam o bănuială și voiam să facă el multiple dușuri noaptea. Că eu m-am plictisit să fiu trezită din somn pentru asta.

A mirosit o noapte și o zi a ciocolată și alune, cu un substrat (rânced, că na, asta îmi spune mie) de ylang-ylang. Interesant, dar nu-mi venea să-l mănânc. Dimpotrivă, mă simțeam ca și cum aș fi fost forțată să mănânc ciocolată, la micul dejun, pe stomacul gol, tot restul vieții mele. Not nice.

L-am luat cu mine în călătoria impusă de job, unde aveam totuși să mă întâlnesc cu o prietenă din facultate. Și l-am testat și pe ea. Ghiciți ce?! I-a oprit sforăitul. Nu că ar fi vreun tratament miracol, ci că n-a lăsat-o să doarmă. Pur și simplu a ținut-o trează mai ceva decât amenințarea examenului de Literatură Comparată în re, re, în anul doi. Jur că n-am știut că un om poate înjura așa la micul dejun, înainte de prima cană de cafea.

Concluzia

Cum miroase? A ciocolată și alune. A cafea și a violetă. Miroase ca Anita Ekberg făcând baie într-o fântână de ciocolată. Și înecându-se în ea. E senzual și copleșitor. E sufocant ca o experiență extremă. E delicios și grețos ca ceva mult prea bun, în exces.

E ca meciul de rugby dintre Africa de Sud și România. În care AS e chestia de care vrei să scapi și care trece prin tine (prin apă fiartă, prin săpun) ca un cuțit încins prin unt. Pur și simplu, nu am avut cum să-i fac față. Asta nu înseamnă că Africa de Sud/Delizia Oscura e nasoală, cred că nu sunt eu pregătită pentru ele. Am fost pusă la pământ, dărâmată, devastată.

Am jucat în liga mică, cu chestii vechi, pe care nu le mai folosește nimeni de câteva zeci de ani. Asta e. Măcar sunt vie și, poate, data viitoare voi fi pregătită. Ceea ce-i dorim și naționalei.

Apropo, cu ce parfum ar semăna echipa din Tonga?