-
Monaco și Zambia
O să spuneți că nu e nicio legătură între cele două. O să o fac eu! Printr-o experiență cât se poate de subiectivă. Munegu de la Nishane este un parfum dedicat statului Monaco. Probabil ar trebui să evoce un bancher elegant și rafinat. Dar de ce ar face vreun parfum ce mă aștept eu de la el? Se știe că, la mine, lucrurile nu funcționează conform descrierii. Dacă nu mă credeți, întrebați-o pe stilista mea, care mă vopsește de ani de zile cu aceeași culoare, de la diferite firme. Nu-i iese niciodată din prima. Ba prinde blond, ba roșu, ba albastru, când ar trebui să iasă un amărât de șaten…
-
Filosofie ieftină și poezie bună
Azi o dau pe filosofie ieftină și o să vă spun că unele lucruri sunt menite a rămâne de neînțeles. Și că oricât am trăi cu impresia că am săpat adânc în straturile lor, de fapt, ne amăgim. Că ne plac sau nu, e cu totul altă poveste. Și, ca (aproape) orice poveste de aici, are de-a face cu un parfum. Folosesc uneori parfumuri arăbești și nu numai dintre cele de nișă. Probabil că unele pe care le am intră direct la capitolul risc chimic, căci la cât au costat și la ce ingrediente au pe cutie, nu corespund normelor UE. Până de curând, nu m-am apropiat deloc de Amouage,…
-
Cum era să rămân fără putere
Oscar Wilde a spus cândva că „Totul pe lumea asta e despre sex, mai puțin sexul. Sexul este despre putere”. Tind să cred că așa e, iar în cazul parfumurilor mi se pare cu atât mai adevărat. Am și argumente! Săptămâna trecută, cu gândul la vacanțe, la mare, la soare, la s…, am ales mai întâi un parfum cu nume sugestiv: Sex an the Sea, de la Francesca Bianchi. Apoi, am mai adăugat unul: Night de la Akro. Ce a ieșit? Un dezastru! Decantul de la Francesca Bianchi era fără pulverizator, așa că l-am răsturnat parțial pe mână. Conform principiului că nu te poți sătura niciodată de cele două elemente…
-
Aici trăiesc dragoni
Hic sunt dracones. Aici trăiesc dragoni. Asta scria pe hărțile medievale, în zonele pe care cartograful nu le cunoștea. Cumva, pentru noi toți, pe lumea asta, mai există locuri cu dragoni. Că ele sunt interioare sau exterioare, nici măcar nu mai are vreo importanță, căci ele ne înspăimântă și ne fascinează deopotrivă. De data asta o să vă povestesc despre călătorii personale. Și despre un parfum: Terre d’Hermès. În general, se știe, exploratorii au avut o soartă cruntă. Locurile descoperite de ei, au devenit paradisuri mult mai târziu. De exemplu, cine ar putea recunoaște cu mâna pe inimă că are informația (reală) că armatele lui Cortez au fost decimate de…
-
Când rămâi cu ochii-n soare
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când vine vorba de parfumuri, am așteptări mari și foarte mari. Cu cât mai mare prețul pe mililitru cu atât mai mult cresc și așteptările mele. Ce să-i faci, am o latură mercantilă. Și asta, pe lângă un complex de spectacular care-mi cere imperios ca parfumul să îmi anunțe sosirea și să rămână în urma mea multă vreme după ce am plecat. Cel mare încearcă să mă convingă că parfumul trebuie să fie discret și să nu țină. Cred că v-ați dat seama că n-a reușit. Și-l suspectez și că o face doar, doar, nu va mai fi chinuit cu diverse arome dubioase…
-
Buzunarul bunicului
Pentru că parfumul telenovelistic s-a dus repejor, am avut timp să mai încerc unul. Și m-am decis pentru ELDO Jasmin et cigarette. Recunosc că mi-a fost puțin teamă să nu dau peste versiunea înflorată a lui Jazz Club. N-am dat. Știu ce a vrut să spună creatorul: femeie, tutun, cinematograf alb negru, Marlene Dietrich etc. Eu am ajuns în alt film… M-am trezit de 1 metru și zece, cu nasul în tufa de iasomie a vecinilor de pe vremea aia, cu cel mai portocaliu câine văzut vreodată, Țuțu, trăgându-mă de șosete ca să mă ducă acasă unde mă striga bunicul. Bunicul era un mare personaj. Avea o mustață ca un…
-
O comedie cu bujori și telenovele
Dacă e o nouă zi, e și un nou parfum. Am căutat printre ultimele decanturi minuscule pe care le am și am văzut unul pe care scria Giovanna Antonelli 411. Mmmm, bun, mi-am zis. Italia. Greșit. Se vede că nu mă uit la telenovele. Am și un motiv întemeiat, că după ultima telenovelă văzută, una mexicană, în anii 90, am pierdut patru ani, încheiați apoteotic cu o licență pe literatură medievală spaniolă, care mi-a fost la fel de utilă ca un bec într-o casă fără electricitate. Revenind… Aveam în sufragerie un buchet de bujori care miros absolut demențial. M-am dat cu parfumul și am avut impresia că am luat vaza…
-
Un coteț plutitor
După niște zile superbe, ploaia m-a făcut să mă trezesc cu fața la cearșaf și să mă întreb de ce naiba nu mi-am dat demisia ca să pot dormi pe săturate. Întrebarea era doar așa ca să mă aflu în treabă, pentru că și fără muncă tot la ora aia m-aș fi trezit și fix cu aceeași dispoziție. M-am așezat la birou și am întins mâna spre cutia cu minuni ca să iau Nebbia Densa al lui Filippo Sorcinelli. Știam că are o notă acvatică și m-am gândit că am să vă povestesc despre mare, corăbii din lemn și personajul meu favorit Corto Maltese. Karma însă mi-a arătat degetul mijlociu…
-
Seva istoriei personale. Apă în toaletă.
După o pauză dictată de prea multă muncă, de puțină vacanță și, mai ales, de vociferările băieților, am revenit la testat diverse. De mult aveam pe listă Serge Lutens. Și asta, în ciuda faptului că notele și impresiile citite nu mă făceau să cred că această casă va ajunge pe lista preferințelor mele. Cum, necum, am pus mâna pe Le Participe Passé. Ce să vă spun, seva istoriei personale (așa o descrie creatorul) a fost dragoste la primul miros. Pentru mine. Ceilalți au avut altă părere. Să o iau cu începutul. De săptămâna trecută, ăla mare are o privire de vultur. Ceea ce ar fi minunat, dacă sub ochi nu…
-
Flavius Călaj – (auto)portret de creator
Pe Flavius Călaj de la Calaj l-am întâlnit la un eveniment, după ce scrisesem deja despre parfumurile sale. Trebuie să recunosc că este o persoană care nu poate fi trecută cu vederea. În ciuda faptului că pare, nu spun că este, pentru că nu am avut timp să-mi dau seama, de un calm ieșit din comun și scump la vorbă, are o anumită forță și o siguranță de sine pe care le proiectează în jurul său pe o rază mare. Cumva, cam ca parfumurile pe care le-a creat. După ce am stat de povești, mi-a venit în minte că a încerca să-i schimb opiniile ar fi ca și cum aș…

























