-
Anne versus Ana
Mi s-a spus adesea, mai în glumă sau mai în serios, că sunt nebună. Dar parfum cu numele meu (aproximativ) n-am avut. Așadar, Anne versus Ana. Ieri dimineață, am pus mâna pe un parfum din linia Menage a trois: Anne. Am început cu el, pentru că numele e similar cu al meu. Și m-am întrebat, cum ar fi să descopăr în acest extract de parfum, acea amprentă olfactivă pe care să mi-o doresc de semnătură. L-am pulverizat și am simțit imediat ADN-ul Călaj. Nota de deschidere, ușor ascuțită, pe care cei de acasă o asociază cu propolisul și pe care am mai găsit-o și în Evy. Doar că în Anne…
S-ar putea să-ți placă și
Buzunarul bunicului
Despre cum i-am iertat pe toți
14, 02, 11. Struțo-cămilele
-
Ce e într-un nume
„A rose by any other name would smell as sweet” spune cel mai celebru Will. Nu, nu e Smith. Știu, gluma e proastă, dar textul a fost scris duminică și atât s-a putut. Ideea că fonemele dintr-un nume au rolul lor apare pentru prima dată într-unul dintre dialogurile lui Platon: Cratylos. Pe scurt, în dialog, Hermogenes susține că relația dintre un cuvânt și sensul său este arbitrară. Cratylos nu e de acord. Platon ajunge la concluzia că uneori poate exista o legătură între sens și sunet. Lui Cratylos i s-a făcut dreptate cam acum 80 de ani, când a apărut o nouă zonă de cercetare, numită simbolism fonetic. S-au făcut…
-
Morph Zeta și terapia.
Aseară am primit o pungă mare cu decanturi și am găsit printre ele Morph Zeta. L-am testat azi și am ajuns la concluzia că trebuie dus la terapie. Parfumul După ce l-am dat, m-am uitat de trei ori la sticluță să mă asigur că am citit bine. Parcă mă dădusem cu Baccarat Rouge 450. Mirosea a zahăr caramelizat, exact ca împricinatul despre care am povestit aici. Era totuși puțin mai anemic, semn că părinții lui nu-l îndopaseră când a fost mic, ca să se facă gras și frumos și să ocupe tot spațiul. Am auzit că nu are nota de dentist pe care mulți o regăsesc în BR. Eu n-am…
-
Rose Emois și pirahã
Azi am testat Rose Emois de la Molinard, care m-a băgat în ceață mai tare decât conceptele abstracte pe un membru al populației pirahã. Până să vă spun cum stă treaba cu parfumul, să vedem ce și cum cu oamenii ăștia. Populația În jungla amazoniană din Brazilia trăiește o populație de vreo 350-400 de oameni: pirahã. Ei sau, mai degrabă, limbajul lor, îi provoacă mari dureri de cap lui Noam Chomsky. Și asta pentru că îi contrazic toate teoriile legate de structura limbajului. Practic, ei nu folosesc decât afirmații directe, fără propoziții subordonate. De exemplu, noi am spune: Omul de la care am luat parfumul este prietenul meu. În pirahã,…
S-ar putea să-ți placă și
Un liliac. Doi lilieci
După-amiaza unui faun. O poveste în 3 acte
Ceai și fursecuri.
-
O mare mai mică
Deși majoritatea prietenilor și cunoscuților mei preferă muntele, eu, una, nu mă satur niciodată de mare. Mă încântă, mă fascinează, mă obsedează chiar. De la culoare, la mișcare, la miros. Cumva, asta face să fie de la sine înțeleasă obsesia mea pentru parfumurile acvatice/marine. De la Cețurile lui Sorcinelli, la Black Sea al lui Lorenzo Pazzaglia și la clona acestuia, Coastal Salty Forest de la Zara, le-am încercat pe toate. Și toate mi-au spus câte ceva. Mi-au vorbit despre mări în furtună și alge și puțin pericol. Atât cât să simți că viața merită trăită. Parfumul Azi am încercat Acqua di Sale de la Profumum Roma. Și am ajuns la…
-
Kenzo Jungle L’Elephant. Două povești despre Speranța.
Kenzo Jungle L’Elephant este, cred, singurul parfum despre care am scris un text pe care apoi l-am abandonat căci nu știam unde vreau să ajung. Azi am revenit și la text și la parfum și le-am mai dat o șansă. Nu pot să spun că-mi pare rău, dar nici că mă bucur. Am însă Speranța că o să mă înțelegeți. Să vă explic. Trebuie să fac o precizare… Dacă vi se pare că e o greșeală în titlu, să știți că nu e. Speranța e un personaj cât se poate de real. Parfumul Monstrul ăsta a fost creat de Dominique Ropion și a fost lansat în 1996. Notele de vârf…
S-ar putea să-ți placă și
Giovanni face figuri
Poveste (știți voi de care) – tămâie și/în autobuz
Familia Ajmal – Amber Santal, Gâsca de aur
-
Istorii cu avioane: Concorde
Ieri am fost la o întâlnire restrânsă a parfumaniacilor. Pe lângă cei cu care m-am văzut, eu sunt pistol cu apă în materie de parfumuri. Și când vine vorba de ce-am mirosit (cele aproape 300 în 13 luni ajung la genunchiul broaștei) dar, mai ales, când vine vorba de cumpărat. Ei se pricep, eu visez avioane. Mă rog, ca să nu ne lungim, pentru că deja mă vedea a nșpea oară, fata de la un magazin mi-a pus în brațe o mostră din parfumul pe care-l încerc de fiecare dată când mă duc acolo: Concorde de la Salle Privée. Așadar, să vă povestesc: Istoria avionului Concorde a fost un proiect…
S-ar putea să-ți placă și
Palais Jamais și Ținutul lui Niciodată
O lume, două perspective (II)
Revolta roacherului obosit
-
Parfumul-ramă și alterarea percepției
Parfumul-ramă. Pfff, ce-o fi vrând să spună? Probabil că ați auzit multe despre parfum, dar nu că are rolul unei rame. Una menită să încadreze minunata operă de artă care este ființa noastră. V-ați gândit însă la felul în care acesta alterează percepția pe care o au ceilalți despre noi. Eu cred că funcționează exact ca rama unui tablou și am și argumente. Funcția ramei În istoria artei, deși este extrem de importantă pentru felul în care privim o operă de artă, rama e adesea trecută cu vederea. Inițial, în cazul mozaicurilor, rama era o bordură monocromă care le separa de restul spațiului.Prima ramă detașabilă datează din 1432. Și este…
S-ar putea să-ți placă și
Vecina de la Salonic
Ce au în comun un parfum, un oraș și un farmacist din antichitate?
Teste, texte și molecule
-
Traduttore, traditore sau traduttore, assessino
Expresia traduttore, traditore e destul de cunoscută și face referire la ideea că nicio traducere nu va reuși să redea toate nuanțele textului original. Există însă și cazuri în care ar trebui să fie înlocuită de traduttore, assessino, căci practic traducătorul asta face: omoară textul inițial. Motivul e irelevant. Că e dezinteres, că e incultură, că e lipsă de imaginație, până la urmă, rezultatul e același: o traducere proastă. Vorbesc în cunoștință de cauză, căci îmi amintesc foarte bine de seminariile de traduceri de la facultatea de limbi străine pe care am terminat-o acum 25 de ani. Și de profesorii care-mi făceau viața amară dacă făceam o traducere corectă, dar…
S-ar putea să-ți placă și
Corectitudinea politică și limitarea pagubelor
M-am întristat
De ce ar trebui să învățăm kusunda
-
Ink de la Akro. Scurtă istorie a tatuajelor
Parfumul Ink de la Akro s-a dovedit a fi o surpriză extrem de plăcută, așa că m-am gândit să-l folosesc ca pretext pentru o scurtă istorie a tatuajelor.
