-
Umbrela lui Ashraf
Mi-aș fi dorit ca povestea asta să fie rodul imaginației mele, dar este cât se poate de reală. În Agadir, într-un cartier deloc sărac, trăiește micuțul Ashraf. În vara asta va face 8 ani. Merge la școală ca orice copil de vârsta lui. Dar are și ceva ce restul colegilor săi nu au. O pasiune pentru prognozele meteo și o umbrelă. Vedeți voi, tatăl lui Ashraf este un înalt funcționar la Ministerul Agriculturii, care povestește cu mult suflet, oricui vrea să-l asculte, cum acum aproape 50 de ani, în Maroc, existau zone atât de verzi, râuri repezi cu apă limpede și atâtea legume cultivate local încât el credea că trăiește…
-
Dublul standard
Dublul standard e o chestie amuzantă. De care eu, în mod evident, nu sufăr. Când ridic tonul la Ironman se cheamă fermitate, când o face el e obrăznicie. Când cineva îmi spune că nu se poate vedea cu mine e lipsă de interes, când eu nu mă pot vedea cu cineva, am lucruri mai bune de făcut. Cum ziceam, eu nu sufăr de așa ceva, doar restul. În acest spirit vreau să atrag atenția bărbaților asupra unei greșeli majore, chiar fatale aș zice… Femeia de lângă voi e perfectă. Asta e o axiomă. Nu trebuie demonstrată și, mai ales, nu trebuie contrazisă. Că altfel pățiți ca Iubi… Povestea La spectacolul…
-
Cabochard și Războiul bătrânilor
Am primit de curând Cabochard de la Gres. Și cum îmi băteam eu capul întrebându-mă cum să vi-l descriu, universul mi-a pus în mână un roman SF care să mă ajute: Războiul bătrânilor al lui John Scalzi. Cabochard Se impun câteva precizări: este vorba despre varianta EDT din 2019. Deși este tot creația lui Bernard Chant, varianta din 2019 e destul de diferită de varianta originală sau, cel puțin eu așa o percep. Probabil că legile IFRA privind anumite ingrediente și-au spus cuvântul. Să o luăm cu începutul. M-am îndrăgostit de sticlă. Nu știu de ce, căci am sticle mult mai interesante în colecție. Pur și simplu. Îmi place forma,…
-
Instinctive Marine
Instinctive Marine e cea mai nouă achiziție. Creația casei spaniole (în ciuda numelui) Angel Schlesser face parte din colecția Les Eaux d’Un Instant. Parfumierul este Amandine Clerc-Marie, care are la activ o tonă de flankere La Nuit Tresor, Chloe EDP și Aura Mugler, ca să numesc doar câteva dintre parfumurile pe care le-a creat. Parfumul Pentru Instinctive Marine siteul oficial listează note marine, lavandă și boabe de tonka. Am bifat notele marine, dar lavanda n-am găsit-o neam și nici tonka, deși, la final, are o notă cremoasă. În schimb, mi s-au năzărit ceva citrice, frunze de mușcată și poate niște cedru. E destul de greu să-mi dau seama, căci, pentru…
-
Fils de Joie și Tatăl celuilalt copil
Fils de Joie este un parfum al casei Serge Lutens. Tatăl celuilalt copil este o carte a autoarei iraniene Parinoush Saniee. Parfumul l-am încercat ieri, cartea am citit-o azi. Parfumul Cum sunt pornită de ceva vreme să testez orice Lutens care-mi iese în cale, am cumpărat anul trecut de niște mostre, printre care și cea menționată anterior. Citisem pe undeva o recenzie care mi-a plăcut mult, așa că n-am stat pe gânduri și m-am dat cu parfumul imediat ce am intrat în posesia lui. Șoc și groază! M-a izbit în față un camion cu flori albe, mai precis cu iasomie și regina nopții, iar în spatele lui venea în viteză…
-
Puțin despre un muzeu. Mai mult despre încredere
Conform Enciclopediei de filosofie de la Stanford, încrederea ne cere să fim vulnerabili față de alții, pentru că există riscul să fim trădați. Ea presupune să ne bazăm pe faptul că cei cărora le-o acordăm au competențele necesare și dorința să ducă la capăt ceea ce le-am încredințat. Există o mulțime de teorii legate de acest subiect. Câteva dezbateri interesante au stârnit Russell Hardin și Nancy Nyquist Potter. Căutați-i, dacă vă pasionează subiectul. Eu am înțeles ce înseamnă încrederea, când am privit astăzi niște obiecte dintr-un muzeu. Iar practica bate filosofia. Uneori, la propriu. Muzeul În satul Cernat, la vreo 50 de km de Brașov, se află muzeul Pál Hasszmann.…
-
One night stand cu (Parfum de) Făt-Frumos
După Parfum de Zmeu mi s-a oferit ocazia să încerc și Parfum de Făt-Frumos. Aseară, după un eveniment, grupul cu care merg la astfel de ocazii s-a reunit la o cârciumă pentru deja tradiționalele măsline pane. Și, cum se știe că măslinele merg cu parfum, fiecare a scos de prin genți cele mai noi achiziții spre a fi testate de către toată lumea. Pentru că îmi place riscul, am pus mâna direct pe sticla despre care vă voi povesti în continuare. Ba am și luat-o cu împrumut. A fost odată… Povestea începe abrupt. Nu știm de unde venea și unde se ducea Făt-Frumos din B.A.S.M, dar, cumva, ajunsese în ceva…
-
3 povești reale. Și actul patru.
Următoarele povești sunt cât se poate de reale. Dat fiind că s-au desfășurat în spațiul public, nu mă simt în niciun fel vinovată că le împart cu voi. Prima poveste Găbuțu nu avea mai mult de trei ani. L-am găsit la Mega, unde era să-mi rup gâtul din cauza lui. Nu știu cum naiba era să o pățesc, că îl auzeai de afară: – Ăăăăăăăă. Ahahahah! Aoleo! Ăăăăăăăă! Jurai că-i jupuit de viu și mai mult de nu. Lângă el, în picioare, cu un calm pe care i-l putea da doar gândul la sticla de tărie care-l aștepta acasă sau o îndoctrinare sănătoasă cu noile metode de parenting, se afla…
-
(Auto)Portret de creator – Toskovat’
Pe David l-am cunoscut pe vremea când parfumurile lui erau doar în faza de proiect. Atunci, mi-a vorbit cu foarte multă pasiune despre ele. L-am privit cu suspiciune și mi-am zis că e un visător. Apoi, am ajuns la evenimentul de lansare și mi-am dat seama că m-am înșelat. Parfumurile alea chiar au prins viață și se vând. Așa că l-am invitat la o discuție. Formală, de data aceasta. Ce-a ieșit, găsiți mai jos. Pregătiți-vă, că o să aveți de citit! Cine e în spatele brandului Toskovat’? David Jipa e în spate. Dar nu prea contează. De asta am vrut să fie numele brandului ceva universal, să n-aibă neapărat legătură…
-
Drumul spre iad, bunele intenții și badigardul statului paralel
Eu am o obsesie legată de expresia „drumul spre iad e pavat cu bune intenții.” Am dat-o de gard de atâtea ori, chiar dacă aveam cele mai bune intenții, că i-am dat valoare de axiomă. Azi, mi-a demonstrat-o din nou un bodyguard de la una din instituțiile statului. De dimineață am avut treabă la una dintre direcțiile de asistență socială din minunata noastră capitală. M-am prezentat regulamentar cu cinci minute înainte de ora la care deschidea biroul. Înarmată cu toată răbdarea pe care am găsit-o acasă. Fusesem avertizată telefonic că am de stat dacă mă prezint în zilele în care se acceptă dosare fără programări. Cum programare prindeam peste niște…

























