-
Surprize cu lămâi
Din motive logistice am rămas în urmă cu testarea, căci la -3 grade, în condiții de vânt care nu te lasă să stai în picioare, degeaba te dai cu parfum. Sau mă rog, tu te dai în Lefkada și te miros ăia de la Salonic. Da, știu ce o să ziceți, că n-am stat numai afară. Și așa este, că altfel nu mai scriam acum. Dar parfumurile ținute în frig trebuie să-și revină și ele ca să le simți cum trebuie. O să vă povestesc când voi avea mai mult timp și cum am călătorit noi cu Dodo în mașină, dar acum ne întoarcem la parfumul zilei. Cu mari așteptări…
S-ar putea să-ți placă și
Divin Enfant și mămicia
Genul în parfumerie și Right fiers
Personalitate alfa și Tom Ford Noir pour Femme
-
Vrăjeală. Și nu ieftină
Cu gândul că azi e ultima zi de muncă înainte de vacanță, am sărit din pat înainte chiar să pornească cea mai mare invenție a secolului aka filtrul de cafea programabil. Până să fie miraculoasa licoare gata, am studiat ce mai aveam prin cutia cu minuni și am luat Smoke and Mirrors de la Roos and Roos. Așadar mi-am început ziua cu cafea și fum de țigară. Oare asta se consideră fumat pasiv? Nu știu, că din fericire n-a durat mult. Pe la a doua gură de cafea, când parfumul trecuse deja de notele de vârf, miroseam ca o tutungerie de dinainte de 1989 – celebrele ABC. Puțin tutun, puțin…
S-ar putea să-ți placă și
Red Shoes, Jacques Fath, nu poate fi trecut cu vederea
Demonul tocăniței
Perla rară
-
Canibal. Dar nu azi
De data asta am citit înainte. Dar am citit degeaba. But Not Today al lui Filippo Sorcinnelli este descris ca un omagiu adus lui Hannibal Lecter. Ar trebui să miroasă a sânge cu note metalice și animalice. Ar trebui… Nu l-am găsit pe canibal în parfumul ăsta. Am găsit în el doar niște babe, cu tot cu biserică, în Vinerea Mare. Bunica mea, despre care v-am mai povestit, insista ca în fiecare an, în respectiva zi, să mergem la biserică să trecem pe sub masă. Așa că asta făceam, căci nici nu se punea problema să o contrazici. Biserica era plină de narcise și de garoafe, iar babele trăncăneau deloc…
S-ar putea să-ți placă și
Istorii cu avioane: Concorde
Dominație colonială și vecine
Basilica, un studiu parfumistico-arhitectonic
-
Cum a ajuns slăninuța artă
Azi m-am trezit hotărâtă să trăiesc periculos. Am luat cutia cu minuni, am închis ochii și am băgat mâna în ea. Câștigător a fost Tonnerre de la Beaufort London. Să citesc, să nu citesc ce zice pe siteurile de specialitate? N-am citit. Rău am făcut. Știți deja cum merge treaba: un puf mic și la muncă. De obicei, mă miros imediat, doar că am găsit un mail care mă anunța că am evaluarea anuală în prima zi de concediu și nu mi-a mai ars. Până am anulat întrevederea, până una, până alta, am simțit brusc că mi se face foame. Zic: hait, nu e bine, că ăla mare și responsabil…
-
Ceață
Când m-am apucat de sport, secolul trecut, în cele trei zile de alergare pe stadion, antrenoarea mea, de care încă mă ascund (să nu-i spuneți că știți de mine), mi-a zis că nu trebuie să alerg dacă e ceață afară. Cred că nimeni nu s-a mai rugat pentru ceață, ca mine, în următoarele 2 zile. Era iulie, așa că m-am rugat degeaba. M-am întâlnit însă cu ceața la Marea Baltică, într-un decembrie, în care mergeam să-l transform pe copil în Ironman. Iar ceața, atunci, mi-a fost cea mai bună prietenă. Căci, din salonul spitalului, coboram 2 etaje si mergeam 100 de metri până pe plajă. Intram în ceață și nu…
S-ar putea să-ți placă și
(Auto)Portret de creator – Dora Tapos
Craiul dintre ruine
Grimmtale, un coșmar memorabil
-
Când parfumul se ridică la înălțimea numelui
Azi a fost una din zilele acelea în care, și dacă nu crezi, te uiți la horoscop să vezi ce planetă e în mișcare retrogradă, doar ca să ai pe cine da vina, că altfel o iei razna. Ironman face spume că a pierdut contul de Facebook și ne întreabă la fiecare cinci minute dacă nu putem face ceva. Ăla mare are o măsea umflată, cu dureri, și nu are voie să ia niciun analgezic, iar eu îmi continui saga concediului medical pentru perioada de izolare, pe care HR-ul mi-l tot întoarce că îi mai lipsește ceva, deși nu știu să-mi spună exact ce. După ce am trimis adultul la…
S-ar putea să-ți placă și
O lume, două perspective (II)
Parfumuri pentru o lume mai bună
Două povești pentru același parfum
-
Un liliac. Doi lilieci
Acum niște mulți ani am participat împreună cu sora mea, Ironman și încă un copil la o acțiune de hrănire a liliecilor pe care un ong îi adăpostea peste iarnă. Acțiunea se desfășura cam așa: după un instructaj referitor la măsurile de siguranță și la manevrarea animalelor, voluntarii se așezau la coadă, primeau câte un liliac, o cutie cu viermi și una cu apă, o pensetă și o pipetă. Pentru că nu puteam lăsa copiii nesupravegheați ne-am așezat pe rând la coadă. Întâi sor-mea și cinci minute mai târziu și eu. Deși între noi două e o diferență de vârstă destul de mare, suntem adesea confundate chiar și de prietenii…
-
Fratele mai mic. Și beat.
Azi dimineață, celălalt adult, într-o pornire a cărei cauză nu mi-o explic, s-a repezit la cutia cu decanturi înainte să am timp să reacționez. A luat unul și s-a dat cu el. Din abundență. După care s-a uitat pe sticlă și a strigat în urma mea: – Îi zice Sombre. În urma mea, pentru că eu fugisem deja la baie propulsată de stomacul ce-mi urcase în gât. Tot din baie, care e lângă dormitorul lui, l-am auzit pe Ironman: – Cu ăsta v-ați mai dat o dată. E ăla care-mi place mie. Nu era ăla, era doar fratele lui mai mic. Al lui Secretions Magnifiques de la ELDO. Aceleași gene,…
S-ar putea să-ți placă și
Contele, iubita lui și locul lor
Despre parfum, fără parfum
Delizia Oscura și niște rugby
-
Terminator wannabe
Ziceam eu ieri că pregătesc o răzbunare, dar, conform vorbei ăleia cu socoteala de acasă și aia din târg, nu mi-a ieșit. O programasem pentru 6 fără zece, ca să apuce cafeaua să intre în sistem, dar la 5 fără zece, când cafeaua nici măcar în cană nu ajunsese, doi ochi mari mă priveau de după geamul ușii de la bucătărie, iar gura atașată lor rostea exact ce-i spusesem și eu mamei cu aproape 30 de ani în urmă: – Să nu zici nimic, de azi fac ce vreau. N-o să vă spun ce-am răspuns, că nu se face, dar mi-a fost clar că nu mai am nicio șansă să-mi…
S-ar putea să-ți placă și
Despre de ce să te descalți și alte arome dubioase
A doua șansă pentru Alexandria II
Matrimoniale și parfumuri
-
Două povești pentru același parfum
Într-o dimineață însorită și călduță, Cordelia, o fetiță cu părul de ce culoare vreți voi, ca să fiu politically correct, dar fără prea multă minte, se gândi să lenevească sub cel mai îndepărtat copac din grădină. De fapt, avea foarte multe de făcut, dar n-avea chef de nimic, așa că asta a părut cea mai bună idee la momentul acela. Și cum stătea ea așa, privind razele soarelui printre frunze, i se păru că undeva, sus, zărește ceva. Se ridică în grabă, își netezi rochița, își trase șosetele, gesturi inutile, de altfel, că n-o vedea nimeni, și miji ochii. Era un cuib de albine. Mmmm, miere, polen, faguri… Îi lăsa…
S-ar putea să-ți placă și
Sindromul fetei bune și Coach Dreams Sunset
Serenity și junk history
Nihilism și tabu
