-
Când rămâi cu ochii-n soare
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când vine vorba de parfumuri, am așteptări mari și foarte mari. Cu cât mai mare prețul pe mililitru cu atât mai mult cresc și așteptările mele. Ce să-i faci, am o latură mercantilă. Și asta, pe lângă un complex de spectacular care-mi cere imperios ca parfumul să îmi anunțe sosirea și să rămână în urma mea multă vreme după ce am plecat. Cel mare încearcă să mă convingă că parfumul trebuie să fie discret și să nu țină. Cred că v-ați dat seama că n-a reușit. Și-l suspectez și că o face doar, doar, nu va mai fi chinuit cu diverse arome dubioase…
S-ar putea să-ți placă și
O banală dimineață de duminică
Melancolie, poezie și o cafea
Ink de la Akro. Scurtă istorie a tatuajelor
-
Excesul de zahăr dăunează grav sănătății
Partea întâi Ca de început de weekend am ales un parfum cu nume sugestiv: Sex and the Sea. Pe la 11, că era zi de excese, am adăugat și Night de la Akro. Dar despre ele, altă dată. Acum, vorbim despre excesul de zahăr. Prin peregrinările mele, deși nu sunt amatoare de dulce, nici măcar după ce am ajuns la capătul scării Scoville cu Carolina Reaper, iar papilele mele au rămas fără scop, mai încerc, ocazional, câte o prăjitură. Bucățica de rai peste care am dat se numește Kazan Dibi și e o budincă din lapte făcută inițial cu mastic, dar pe care eu o prefer cu coajă de portocală.…
S-ar putea să-ți placă și
Am avut un vis
Celestul odorizant pentru mașină
Fathom V și graveyard shift
-
Buzunarul bunicului
Pentru că parfumul telenovelistic s-a dus repejor, am avut timp să mai încerc unul. Și m-am decis pentru ELDO Jasmin et cigarette. Recunosc că mi-a fost puțin teamă să nu dau peste versiunea înflorată a lui Jazz Club. N-am dat. Știu ce a vrut să spună creatorul: femeie, tutun, cinematograf alb negru, Marlene Dietrich etc. Eu am ajuns în alt film… M-am trezit de 1 metru și zece, cu nasul în tufa de iasomie a vecinilor de pe vremea aia, cu cel mai portocaliu câine văzut vreodată, Țuțu, trăgându-mă de șosete ca să mă ducă acasă unde mă striga bunicul. Bunicul era un mare personaj. Avea o mustață ca un…
S-ar putea să-ți placă și
Melancolie, poezie și o cafea
Krakow și efectele secundare
Despre parfum, fără parfum
-
O comedie cu bujori și telenovele
Dacă e o nouă zi, e și un nou parfum. Am căutat printre ultimele decanturi minuscule pe care le am și am văzut unul pe care scria Giovanna Antonelli 411. Mmmm, bun, mi-am zis. Italia. Greșit. Se vede că nu mă uit la telenovele. Am și un motiv întemeiat, că după ultima telenovelă văzută, una mexicană, în anii 90, am pierdut patru ani, încheiați apoteotic cu o licență pe literatură medievală spaniolă, care mi-a fost la fel de utilă ca un bec într-o casă fără electricitate. Revenind… Aveam în sufragerie un buchet de bujori care miros absolut demențial. M-am dat cu parfumul și am avut impresia că am luat vaza…
S-ar putea să-ți placă și
Cheeky Smile și burrnesha
Genesis. Sau când universul își bate joc.
Graffiti și Je ne sais quoi
-
Un coteț plutitor
După niște zile superbe, ploaia m-a făcut să mă trezesc cu fața la cearșaf și să mă întreb de ce naiba nu mi-am dat demisia ca să pot dormi pe săturate. Întrebarea era doar așa ca să mă aflu în treabă, pentru că și fără muncă tot la ora aia m-aș fi trezit și fix cu aceeași dispoziție. M-am așezat la birou și am întins mâna spre cutia cu minuni ca să iau Nebbia Densa al lui Filippo Sorcinelli. Știam că are o notă acvatică și m-am gândit că am să vă povestesc despre mare, corăbii din lemn și personajul meu favorit Corto Maltese. Karma însă mi-a arătat degetul mijlociu…
-
Seva istoriei personale. Apă în toaletă.
După o pauză dictată de prea multă muncă, de puțină vacanță și, mai ales, de vociferările băieților, am revenit la testat diverse. De mult aveam pe listă Serge Lutens. Și asta, în ciuda faptului că notele și impresiile citite nu mă făceau să cred că această casă va ajunge pe lista preferințelor mele. Cum, necum, am pus mâna pe Le Participe Passé. Ce să vă spun, seva istoriei personale (așa o descrie creatorul) a fost dragoste la primul miros. Pentru mine. Ceilalți au avut altă părere. Să o iau cu începutul. De săptămâna trecută, ăla mare are o privire de vultur. Ceea ce ar fi minunat, dacă sub ochi nu…
-
Flavius Călaj – (auto)portret de creator
Pe Flavius Călaj de la Calaj l-am întâlnit la un eveniment, după ce scrisesem deja despre parfumurile sale. Trebuie să recunosc că este o persoană care nu poate fi trecută cu vederea. În ciuda faptului că pare, nu spun că este, pentru că nu am avut timp să-mi dau seama, de un calm ieșit din comun și scump la vorbă, are o anumită forță și o siguranță de sine pe care le proiectează în jurul său pe o rază mare. Cumva, cam ca parfumurile pe care le-a creat. După ce am stat de povești, mi-a venit în minte că a încerca să-i schimb opiniile ar fi ca și cum aș…
S-ar putea să-ți placă și
Victor Wong – (auto)portret de creator
(Auto)Portret de creator – Toskovat’
(Auto)Portret de creator – Dora Tapos
-
16 iunie la început de mai
Nu, data asta nu înseamnă nimic pentru mine. E ziua cuiva. Și numele unui parfum. Ca să o citez pe creatoare: „June16 este încununarea pasiunii mele vis-a-vis de iubirea pentru parfumuri… De când mă știu, am avut zeci de parfumuri, dar mi-am dorit cu ardoare și hotărâre, să am unul al meu care să aibe tot ce nu am găsit în celelalte… Un parfum care să mă reprezinte, să îmi producă fiori, să îmi facă pielea de găină, să îmi creeze o stare de totala transă. Care să fie parte din mine… Să miroasă a mine, să fie ca mine. Extravagant, nonconformist, rasat, exuberant, dual, pasional, obraznic, incitant, schimbător, neliniștit, puternic și…
-
Parfumuri și mașini
Nu mai fac! Niciodată! Am luat două replici. Nici nu mai contează motivul, chiar dacă a fost întemeiat. Lataffa, Ana Abiyedh și Ana Abiyedh Rouge. Cu alte cuvinte am dat vreo 60 lei pe ceva care trebuia să miroasă a Erba Pura și a Baccarat Rouge 540, care costă împreună de vreo 40 sau 50 de ori mai mult. Trebuia, dar nu s-a nimerit. Să vă explic… Secolul trecut am învățat să conduc pe o Dacia 1300, iar prima mea mașină proprietate personală a fost un Logan, care e încă funcțional, îi aparține lui Ironman și tocmai a fost spart, cândva, înainte de 1 mai. De când am învățat, mi-am…
-
Accro? Akro! Liniștea cosmică
În franceză accro înseamnă dependent. Ei, bine, Akro cu al lui Haze ne-a făcut dependenți. Să încerc să o iau într-o oarecare ordine. Nu garantez că o să-mi și iasă, dar mă străduiesc. Țineți aproape. Laboratori Nazionali del Gran Sasso este cel mai mare centru subteran de cercetare. Se ocupă cu fizica particulelor. O bună parte din cercetarea lor este legată de materia întunecată. Și ce? O să spuneți. Iar eu o să vă povestesc. Aici am auzit prima dată despre liniștea cosmică. Practic, Pământul este bombardat de milioane de particule, ioni și altele pe care mintea mea nu vrea să-și amintească cum le cheamă. Fiindcă se află la 1800…
S-ar putea să-ți placă și
Familia Ajmal. Rebelul cu suflet de poet – Patchouli Wood
Kasar de luni de dimineață
Canibal. Dar nu azi
