-
5 reguli să ne alegem un parfum. Și o întrebare.
Cum ne alegem un parfum? În acest articol găsiți 5 reguli pe care ar fi bine să le respectați.
S-ar putea să-ți placă și
Star Wars și sabia din plastic
Azi e cu răzbunare
5 parfumuri pe repede-înainte (partea a-II-a)
-
Fără Barbie, vă rog!
Cum să miroși ca o păpușă Barbie. Există un parfum și pentru asta! Citiți articolul.
S-ar putea să-ți placă și
Tuberoza în parfumerie și în bucătărie
Monaco și Zambia
Buzunarul bunicului
-
Foarte puțină istorie a artei, ceva etimologie, volute și mult zahăr
Arabesque de la Merchant of Venice e un parfum dulce, dar rafinat. Și un bun pretext pentru a vă povesti despre etimologia cuvîntului arabesc.
S-ar putea să-ți placă și
Istoria oboselii și Oud Vanille
Green water – sirop de tuse și cauciucuri
Alergii și mahmureală parfumistică
-
O banală dimineață de duminică
Dom Rosa de la Liquides Imaginaires nu e un parfum pe care să-l folosiți când mergeți la birou. Citiți ca să aflați de ce!
S-ar putea să-ți placă și
Freud m-a mușcat de mână
Un parfum care nu trece neobservat
Etruscan Water cere apă
-
Dacă-i ordin, cu plăcere!
Eu n-aș fi rezistat în armată! Dacă-mi impune cineva să fac ceva, am, așa, o pornire, o flacără interioară, o nebunie să fac fix pe dos. Am suferit de asta de când mă știu. Hai, să ne înțelegem, respect legile, că trăiesc în comunitate, dar zi-mi că nu pot, nu am voie sau nu e înțelept și te invit să te uiți la mine cum fac de două ori, și mai fac și poze. Asta, până azi. Căci azi am dat de Alluring Fig. De la Kalotinis. Și, odată cu mine, l-au descoperit și ai mei. Pe mine miroase a frunză de smochin. Atât de realist, că simt până și…
S-ar putea să-ți placă și
Luxul banalului și Sunset Hour
O lume, două perspective (I)
Genesis. Sau când universul își bate joc.
-
Amintiri cu marea Egee
Cu vreo trei vieți în urmă, am fost în Rodos. Chiar dacă nu mă întrebați voi cum îmi calculez viețile, vă spun eu. Varianta simplă e că ele sunt legate de partenerii mei. Varianta mai complexă implică niște psihologi și niște schimbări majore. Și ele nu au nicio legătură cu exteriorul. Dar, să trecem peste. Aegean Salt Sea and Citrus e un parfum de la Theodoros Kalotinis. Și mi-a amintit de acea vară când am privit cum Marea Mediterană și Marea Egee se întâlnesc și nu se amestecă decât puțin. Cam ca viețile noatre. Aici, îți spun eu o vorbă, aici, îmi întinzi tu o mână, suntem în același univers…
-
Revolta roacherului obosit
Înainte de 1990, acum 10 ani, după cum știm toți cei născuți secolul trecut (da, da, am mai făcut gluma), am aflat și eu cum e cu rock-ul. Trăiască Judas Priest și Breaking The Law; Manowar și Fear Of The Dark și ar mai fi câteva. Mi-e greu să admit că am o cultură muzicală (pe zona asta) egală cu zero. Pentru mine, rock e orice metal (greu și foarte greu), cu fani în costumul potrivit: plete, tricouri cu nume de formații, puțin înapoiați (mă includ în categorie), declarați anti-sistem, dar profitând de sistemul familial ca să-și ia țigări. Am văzut colecția lui Franck Boclet, Rock and Riot și am…
-
Parfumul și biblioteca poveștilor nespuse (încă)
Asta nu este obișnuita poveste despre un parfum anume. La nord de Oslo există o bucată de pădure în care copacii abia dacă au un metru. Ei au fost plantați anul acesta și sunt doar niște puieți, care, prin 2114, vor deveni hârtie pentru cărțile din Biblioteca Viitorului. Proiectul a fost demarat in 2014 de către Katie Paterson și Anne Beate Hovind. În fiecare an, unul sau mai mulți autori celebri donează un manuscris pentru această bibliotecă, apoi se plantează copacii din care se va face hârtia pe care vor fi tipărite poveștile. Toate manuscrisele vor fi publicate la 100 de ani de la demararea proiectului. Primul autor a fost…
-
Pentru cine e arta românească?
De câte ori dau peste un mare autor român, un film, o expoziție, nu pot să nu-mi pun această întrebare. Să vă explic. Săptămâna trecută, ies de la sala de sport unde-mi umflu mușchii și constat că două case mai încolo s-a deschis o expoziție nouă. Intru în curte, îl salut pe domnul de pe bancă și-i zic că vreau să văd expoziția. – Ah, păi doamna a plecat. Eu sunt cu băieții care lucrează alături, dar ușa e deschisă, așa că vă descurcați dumneavoastră. Intru ca la mine acasă și încep să mă uit la tablouri. Deloc rele. Toate erau cu cactuși. Zgomotul bormașinilor „băieților de alături” mă cam…
S-ar putea să-ți placă și
Puțin despre un muzeu. Mai mult despre încredere
Muzee și curatori. Managementul în artă
-
Matrimoniale și parfumuri
Săptămâna trecută, pe când neuronii mei tropăiau toți într-o singură direcție, creând viziune de tunel și o anxietate cât casa, am văzut un parfum oferit de cineva și, după ce m-am documentat, sau cel puțin așa am crezut eu, am decis că-l vreau. L-am primit. M-am și dat cu el. A fost greșeala vieții mele. Mă rog, am mai făcut eu și altele, că doar n-am umbrit pământul degeaba atâția ani, dar, în ziua aia, asta a fost. La primul damf, mi-am amintit brusc de cele mai nereușite întâlniri de pe siteurile de matrimoniale. Știți voi, alea în care ajungi la întâlnire și constați că pozele erau de acum 20…
S-ar putea să-ți placă și
Krakow și efectele secundare
La Fumée si fumuri
5 parfumuri pe repede-înainte (partea a-II-a)
